Sensibilitatea la gluten non-celiaca la copil

Glutenul este o proteina structurala complexa din grau, dar care se gaseste si in secara si orz. Ovazul, desi contine gluten, are o structura diferita fata de glutenul din grau, fiind bine tolerat de majoritatea persoanelor sensibile la gluten.

Clasificarea bolilor date de gluten:

 1. Afecţiuni autoimune:

- boala celiacă

- dermatita herpetiformă (boala Dühring)

- ataxia la gluten

 2. Afectiuni non-autoimune şi non-alergice:

- sensibilitatea la gluten non celiaca

 3. Afectiuni alergice:

- alergia alimentară mediata IgE si mediata non-IgE

- dermatita de contact.

Trebuie precizat ca grupul afectiunilor legate de gluten au manifestari clinice foarte variate, pe langa manifestarile gastrointestinale sunt prezente si manifestari dermatologice, endocrinologice, hematologice, reumatologice, ginecologice, dentare si neurologice. Toate aceste simptome dispar dupa administrarea dietei fara gluten si reapar la introducerea glutenului in dieta.

Sensibilitatea la gluten non-celiaca

Pana recent, intoleranta la gluten s-a crezut ca cuprinde doar boala celiaca si alergia la grau.

In ultimii ani s-a constatat ca exista un grup de pacienti a caror simptome dispar dupa respectarea dietei fara gluten, acestia neavand nici boala celiaca nici alergie la grau; acest sindrom nou a fost inclus in lista bolilor legate de gluten din anul 2012, sub denumirea de sensibilitate la gluten non-celiaca (SGNC), tot de atunci au fost raportate si primele cazuri la copil.

Graul salbatic s-a transformat mult de-a lungul timpului, dar se pare ca cele mai mari transformari le-a suferit in ultimul secol, prin variate metode moderne de hibridizare, iar organismul nu s-a putut adapta la aceste modificari.

Prevalenta in populatia generala nu este cunoscuta, dar se considera ca incidenta acestui sindrom este de aprox 6% din populatie, mult mai mare decat a bolii celiace care este de aprox. 1%.

SGNC poate fi diagnosticata daca pacientii:

-prezinta semne clinice de intoleranta la gluten;

-nu au anticorpi specifici pentru boala celiaca sau alergie la grau;

-nu prezinta nici leziuni ale mucoasei duodenale, caracteristice bolii celiace;

-dupa respectarea dietei fara gluten simptomatologia regreseaza complet.

​Semnele clinice (apar la câteva ore sau zile după ingestia de gluten):

Digestive (predominant):

  - dureri abdominale cronice, nesistematizate

  - tulburări de tranzit de tip colon iritabil

  - tulburări ale apetitului: fie foame constantă şi preferinţă pentru făinoase, fie apetit capricios.

Extradigestive (mai ales la copilul mai mare):

- oboseală cronică

- erupţii cutanate

- cefalee

- deficit de creştere

- hiperactivitate.

​​Semnele clinice la copii au anumite particularitati:

Semne digestive:

-crampe abdominale sau dureri de stomac frecvente

-scaune mai moi sau diareice alternand cu constipatie

-reflux gastro-esofagian, eructatii, borborisme, flatulenta

-alimentatie bazata pe fainoase, pe alimente cu gluten

-foame constanta

Semne cutanate:

-eruptii cutanate insotite de prurit sau doar prurit

-eczeme

Tulburari psihice:

-tulburari de comportament, hiperactivitate

-modificari de dispozitie

Alte semne:

-dureri osoasa sau articulare

-cefalee

-deficit de crestere.

​Sindromului de intestin iritabil cand este diagnosticat, este necesar să fie excluse:

-afecţiunile legate de intoleranţa la gluten (boala celiacă, alergia la grâu, SGNC)

-reacţiile adverse la alimente (intoleranta la lactoza, alergiile alimentare).

Acesti pacienti prezinta fenomene inflamatorii minore, dar persistente, la nivelul mucoasei duodenale.

Sindroame neuropsihiatrice

In ultimele decade, mai multe studii au subliniat o posibila legatura intre consumul de gluten si unele sindroame neuropsihiatrice (autism si tulburarile cu spectru autist).

La o parte din copiii cu astfel de tulburari care au urmat dieta fara gluten si fara cazeina, s-a constatat o ameliorare a simptomatologiei. Totusi, aficacitatea acestei diete in imbunatatirea comportamentului de tip autist nu a fost clar dovedita.

​Concluzii

Frecventa crescuta in ultimii 50 ani a bolii celiace cat si a altor afectiuni legate de gluten s-ar putea explica pe de-o parte printr-o adaptare insuficienta a sistemului imunitar la modificarile tehnologice suferite de grau, iar pe de alta parte consumului tot mai crescut de paine si produse de panificatie.

In prezent, este evident ca reactiile la gluten nu se limiteaza doar la boala celiaca, ci la un spectru mult mai larg de afectiuni.

In afectiunile legate de gluten este foarte important sa se stabileasca un diagnostic corect, pe baza simptomatologiei clinice, testelor serologice si daca este posibil, pe baza examenului histologic de la nivelul mucoasei duodenale.

Diferentierea intre aceste afectiuni este importanta, deoarece acestea au evolutie, prognostic si complicatii diferite.