Alergia si intoleranta la proteinele laptelui de vaca
ALERGIA ȘI INTOLERANȚA LA PROTEINELE DIN LAPTELE DE VACĂ
Alergia la proteinele din laptele de vacă este o reacție imuno-alergică a corpului față de proteinele din laptele de vacă, diferită de intoleranța la lactoză și de intoleranța la lapte de vaca mediata de IgG. De aceea, voi descrie separat cele 3 tipuri de manifestări.
La sugari, sistemul digestiv încă nedezvoltat reacționează la proteinele din laptele de vacă ca fiind periculoase, ceea ce declanșează reacții alergice sau intoleranțe. Aproximativ 2-3% dintre sugari sunt afectați.
1. ALERGIA LA PROTEINELE DIN LAPTE DE VACĂ
Cum se manifestă alergia?
Simptomele pot să apară imediat sau la câteva ore, zile după ce copilul consumă lapte sau produse lactate. Acestea includ:
Pe piele: erupții cutanate, eczeme, dermatită atopică, umflarea feței, buzelor sau ochilor. Rareori, poate apărea șoc anafilactic.
Respirator: rinoree (secreții nazale apoase), tuse seacă persistentă, wheezing (respirație șuierătoare), otite recurente.
Digestiv: diaree cu mucus sau striuri de sânge, colici, balonare, vărsături, constipație cronică.
Alte simptome: copilul poate să nu câștige în greutate, lipsa pftei de mâncare și refuzul alimentației.
Cum se stabilește diagnosticul?
Medicul va recomanda:
Teste de sânge pentru imunoglobulinele E (IgE) și pentru a depista alergia specifică la proteinele din lapte.
Uneori, teste alergice cutanate.
Observarea reacțiilor copilului la excluderea laptelui de vacă din alimentație.
Ce presupune tratamentul?
Nu este nevoie de medicamente, ci doar de evitarea totală a laptelui de vacă și a produselor care conțin proteine din lapte de vacă:
Pentru sugarii alăptați: Mama trebuie să elimine laptele și produsele lactate din alimentația sa.
Pentru sugarii hrăniți cu lapte praf: Se folosesc formule speciale de lapte praf, cu proteine extensiv hidrolizate.
Este important de reținut că laptele de capră sau de oaie poate să nu fie o alternativă potrivită, deoarece proteinele lor sunt similare cu cele din laptele de vacă.
Care este evoluția?
Evoluția alergiei la laptele de vacă mediată IgE depinde de severitatea reacției inițiale, de vârsta pacientului și de respectarea măsurilor alimentare recomandate. În general, copiii diagnosticați timpuriu și care urmează o dietă strictă fără lapte de vacă au un prognostic bun, majoritatea dezvoltând toleranță între 3 și 5 ani.
Cu toate acestea, în cazurile mai severe, alergia poate persista până la vârsta adultă. De exemplu, un copil cu șoc anafilactic la laptele de vacă necesită o monitorizare mai atentă și poate necesita mai mult timp pentru a dezvolta toleranță.
Factorii care influențează prognosticul includ:
• Severitatea simptomelor inițiale;
• Prezența altor alergii alimentare sau atopii, care pot complica evoluția;
• Accesul la diagnostic precoce și consiliere nutrițională adecvată.
Pe termen lung, unele persoane pot rămâne alergice la laptele de vacă, dar pot dezvolta toleranță la lactatele procesate termic, cum ar fi cele utilizate în produsele de panificație. Este esențial ca orice încercare de reintroducere a laptelui de vacă să fie efectuată treptat, sub supraveghere medicală.
În concluzie, evoluția este în general favorabilă pentru copiii cu alergie la laptele de vacă mediată IgE, dar succesul depinde de respectarea intervențiilor alimentare și de monitorizarea atentă.
Cum prevenim alergia?
Alăptarea exclusivă până la cel puțin 4-6 luni.
Introducerea treptată a alimentelor solide după 6 luni.
Utilizarea formulelor speciale de lapte praf pentru sugarii cu risc (familii cu istoric de alergii).
Evitarea laptelui de vacă, capră sau oaie.
2. INTOLERANȚA LA LAPTE DE VACĂ DE TIP IGG
Ce este intoleranța la laptele de vacă de tip IgG?
Intoleranța la laptele de vacă de tip IgG este o reacție imunologică întârziată la proteinele din laptele de vacă. Aceasta diferă de alergia clasică la laptele de vacă (mediată de anticorpi IgE) și se manifestă prin simptome ce apar la mai multe ore sau chiar zile după consumul de alimente ce conțin aceste proteine.
Cum apare intoleranța la laptele de vacă de tip IgG?
Această afecțiune apare atunci când sistemul imunitar identifică proteinele din laptele de vacă ca fiind străine și produce anticorpi IgG pentru a le combate. Această reacție poate provoca inflamații și diverse simptome în organism, în special la nivelul sistemului digestiv..
Care sunt simptomele?
Simptome digestive:
Balonare;
Diaree sau constipație;
Dureri abdominale;
Gaze intestinale excesive.
Simptome generale:
Lipsa creșterii în greutate;
Oboseală persistentă;
Somn mai agitat;
Dureri de cap la copilul mai mare;
Dureri articulare sau musculare.
Cum se stabilește diagnosticul?
Testele pentru determinarea intoleranței la laptele de vacă de tip IgG implică analiza unei probe de sânge pentru a identifica nivelul anticorpilor IgG specifici pentru proteinele din laptele de vacă. Este important să consultați un medic specialist pentru interpretarea corectă a rezultatelor.
Cum se tratează?
Gestionarea intoleranței la laptele de vacă de tip IgG presupune:
Excluderea alimentelor problematice:
Eliminarea laptelui de vacă și a produselor lactate din dietă (iaurt, smântână, unt, brânzeturi).
Alternative alimentare:
Lapte vegetal (migdale, soia, ovăz, cocos), la copilul peste 1 an;
Preparate de lapte praf cu proteine extensiv hidrolizate, la sugari și copilul mic.
De ce este importantă identificarea precoce?
Intoleranța la laptele de vacă de tip IgG poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții copilului. Simptomele cronice, precum oboseala sau disconfortul digestiv, pot afecta dezvoltarea fizică și psihică. Diagnosticarea timpurie permite adaptarea alimentației pentru a evita complicațiile pe termen lung.
Care este evoluția și prognosticul?
Evoluția simptomelor în intoleranța la laptele de vacă de tip IgG poate varia semnificativ de la o persoană la alta, în funcție de caracteristicile individuale, precum vârsta, severitatea reacției și recomandările dietetice. La copii, simptomele pot deveni mai ușor de gestionat odată cu maturizarea sistemului digestiv și imunitar. Totuși, în cazul adulților, intoleranța poate persista pe termen lung dacă nu se respectă o dietă adecvată.
De exemplu, un copil cu nivel crescut de anticorpi IgG și simptome digestive severe poate observa o ameliorare considerabilă după eliminarea completă a laptelui de vacă din dietă timp de 6-12 luni. Pe de altă parte, dacă laptele este reintrodus prea devreme, simptomele pot reapărea sau chiar agrava.
Prognosticul este favorabil în majoritatea cazurilor, mai ales dacă intoleranța este identificată timpuriu, iar intervențiile alimentare sunt respectate riguros. Intervențiile care influențează pozitiv prognosticul includ:
Identificarea timpurie prin teste specifice și monitorizarea atentă a simptomelor;
Consultarea periodică a unui specialist în nutriție pentru ajustarea dietei;
Asigurarea unei diete echilibrate, care să suplinească nutrienții eliminați prin excluderea laptelui de vacă.
Pe termen lung, mulți pacienți pot reintroduce treptat cantități mici de alimente lactate procesate sau fermentate, sub supravegherea medicului, în funcție de toleranța individuală.
Concluzie
Intoleranța la laptele de vacă de tip IgG este o condiție gestionabilă. Cu un diagnostic corect și ajustări ale dietei, copilul poate avea o viață activă și sănătoasă.
3. INTOLERANȚA LA LACTOZĂ
Ce este intoleranța la lactoză?
Intoleranța la lactoză este incapacitatea organismului de a digera lactoza, zahărul natural din lapte și din produsele lactate, din cauza lipsei sau deficitului de lactază – enzima care descompune lactoza. Această afecțiune nu este o alergie, ci o problemă digestivă care poate afecta copiii și adulții.
Care sunt cauzele intoleranței la lactoză?
Deficit genetic: Unele persoane se nasc cu o capacitate scăzută de a produce lactază.
Deficit dobândit: Apare secundar unor afecțiuni care afectează mucoasa intestinală, cum ar fi:
Gastroenterite (infecții intestinale);
Boala celiacă;
Intervenții chirurgicale pe tubul digestiv;
Tratamentul cu anumite medicamente.
Cum se manifestă intoleranța la lactoză?
Simptomele apar de obicei la 30 de minute – 2 ore după consumul de lapte sau produse lactate, însă intensitatea și tipologia acestora pot varia în funcție de vârstă sau de particularitățile individuale.
Simptome digestive:
Diaree;
Balonare;
Dureri abdominale;
Gaze intestinale excesive;
Greață și, uneori, vărsături.
Intensitatea simptomelor depinde de cantitatea de lactoză consumată și de gradul deficitului de lactază.
Cum se tratează intoleranța la lactoză?
Reducerea sau eliminarea lactozei: Se recomandă evitarea alimentelor bogate în lactoză, cum ar fi:
Laptele dulce;
Smântâna;
Unele brânzeturi moi.
Consum moderat al produselor lactate bine tolerate:
Iaurtul și chefirul, care conțin bacterii ce ajută la digestia lactozei;
Brânzeturile tari, care au un conținut redus de lactoză.
Utilizarea suplimentelor cu lactază: Acestea pot fi luate înainte de consumul de lactate pentru a ajuta la digestia lactozei.
Produse alternative:
Laptele vegetal (soia, migdale, ovăz);
Laptele de vacă procesat pentru a elimina lactoza.
Intoleranța la lactoză la copii
Deși este mai frecventă la adulți, intoleranța la lactoză poate afecta și copiii, mai ales după episoade de gastroenterită. Este esențial ca alimentația copilului să fie adaptată cu ajutorul unui medic pediatru sau nutriționist pentru a preveni deficiențele nutriționale.
Evoluția intoleranței genetice la lactoză la copii depinde de severitatea deficitului de lactază, de vârstă și de respectarea dietei fără lactoză. În general, copiii care prezintă o formă moderată a intoleranței pot tolera cantități mici de lactoză fără simptome severe. De exemplu, consumul de produse lactate fermentate, cum ar fi iaurtul sau brânzeturile tari, este adesea mai bine tolerat.
Pe de altă parte, în cazul unei deficiențe severe de lactază, simptomele precum balonarea, durerile abdominale și diareea pot apărea chiar și la cantități mici de lactoză. În aceste situații, respectarea strictă a unei diete fără lactoză este esențială pentru ameliorarea simptomelor și prevenirea complicațiilor, cum ar fi deficiențele nutriționale cauzate de evitarea produselor lactate.
Prognosticul pe termen lung este bun, iar simptomele pot fi gestionate eficient prin dietă.
SFATURI PENTRU PĂRINȚII care au un copil cu alergie sau intoleranță la lapte de vacă
1.Consultați un specialist pentru un diagnostic clar
2. Educați-vă despre alergenii alimentari
Aflați care sunt alimentele și produsele care conțin lapte sau urme de lapte de vacă.
Fiți atenți la etichetele alimentelor procesate; expresii precum „proteine din lapte”, „cazeină” sau „zer” indică prezența laptelui de vacă în acel produs.
3. Eliminați complet alergenul din alimentație
În cazul alergiei, eliminați toate produsele care conțin proteine din lapte de vacă.
În cazul intoleranței la lactoză, consultați medicul pentru a determina dacă anumite produse pot fi consumate.
4. Introduceți alternative sigure și nutritive
Optați pentru lapte vegetal (de soia, migdale, ovăz, cocos, orez) la copilul peste 1 an.
Asigurați o dietă echilibrată care să includă alimente bogate în calciu.
· Este important să se asigure o suplimentare adecvată cu calciu și vitamina D pentru a sprijini creșterea sănătoasă. Durata suplimentării depinde de severitatea deficienței, dar în general, se monitorizează nivelurile de calciu și vitamina D din sânge la intervale regulate (de exemplu, la 3-6 luni).
5. Colaborați cu un nutriționist
Lucrați cu un specialist pentru a dezvolta un plan alimentar care să evite alergenii și să asigure aportul adecvat de nutrienți.
6. Aveți grijă de siguranța copilului în afara casei
Comunicați detalii despre alergie sau intoleranță educatorilor, bunicilor și altor persoane care se ocupă de îngrijirea copilului.
În cazul alergiei severe, e necesar să aveți medicamente de urgență
Dacă aveți o alergie severă (anafilaxie), asigurați-vă că întotdeauna aveți la îndemână autoinjector cu adrenalină și că știți cum să îl folosiți.
8. Fiți atenți la etapele de reintroducere a laptelui în alimentație
Dacă medicul recomandă reintroducerea treptată a lactatelor procesate termic sau altor produse, faceți acest lucru sub supraveghere.
9. Urmăriți reacțiile copilului
Țineți un jurnal alimentar pentru a observa ce alimente pot declanșa simptome.
10. Furnizare suport emoțional copilului
Explicați copilul, pe înțelesul lui, de ce este important să evite anumite alimente.
Dacă ai nevoie de suport atât medical cât și psihologic în abordarea unor probleme legate de lipsa creșterii în greutate sau alte simptome de alergie sau intoleranță la lapte, la copil, poti să faci programare la o consultație.
